Duminica Sfinților Părinți după trup ai Domnului a fost din nou prilej de bucurie în Biserica noastră. Ne-am adunat cei mici împreună cu cei mari să ne pregătim pentru marea sărbătoare care ne stă înainte. Bucuria fost cel puțin în egală măsură a părinților cu cea a copiilor. Micuții au confecționat diverse decorațiuni de Crăciun, omuleți de zăpadă luminoși și haioși, iar printre sclipici și perluțe colorate am ascultat colindele noastre românești. Voioșia, mânuțele hărnicuțe și glasurile vesele ale copiilor repetând și ei colinde, ne-au adus mai aproape sensul acestei ultime săptămâni dinaintea sărbătorii Nașterii Domnului ca temă de reflecție, poate, în așteptarea Copilului Mântuitor : dragostea dumnezeiască cu care „Cel făr’ de-nceput lasă Slava cerească și vine plin de bunătate și smerenie să ia trup omenesc. „Mare minune s-arată!”, să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne împărtășim și noi cu adevărat ca și copiii, cu gingășie și nevinovăție, de plinătatea dragostei Pruncului Împărat, care se va naște în ieslea din Betleem.
Luminița Vedinaș
