{"id":4232,"date":"2019-12-23T09:18:03","date_gmt":"2019-12-23T08:18:03","guid":{"rendered":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/?p=4232"},"modified":"2019-12-23T09:24:52","modified_gmt":"2019-12-23T08:24:52","slug":"masa-rotunda-la-30-de-ani-de-la-revolutia-romana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/?p=4232","title":{"rendered":"Mas\u0103 rotund\u0103 la 30 de ani de la Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"\"\"<\/a>Pe 21 decembrie 2019 seara a avut loc la sediul parohiei noastre o mas\u0103 rotund\u0103 cu tema „30 de ani de la Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103”<\/strong>.\u00a0La dezbatere au participat \u015fi cei doi istorici din comunitatea noastr\u0103, domnii Valeriu Primac \u015fi Alexandru Anca.\u00a0\u00cen prima parte au fost prezentate condi\u0163iile cadru \u00een care s-au produs schimb\u0103rile anului de gra\u0163ie 1989 \u00een Europa de est. Dl. Primac a evocat noua ordine mondial\u0103 rezultat\u0103 dup\u0103 cel de-al doilea razboi mondial, declan\u015farea razboiului rece \u00eentre cele dou\u0103 blocuri ale lumii bipolare \u00een care am tr\u0103it, primele \u00eencercari de eliberare ale est-europenilor (Ungaria 1956, Cehoslovacia 1968) reprimate \u00een for\u0163\u0103 de armata ro\u015fie. Anii ’80 \u015fi venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov au marcat \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului pentru lag\u0103rul comunist. Occidentul vede \u015fansa istoric\u0103 de a tran\u015fa competi\u0163ia celor dou\u0103 sisteme \u00een favoarea sa.<\/em><\/p>\n

Desfacerea blocului est-european a fost precedat\u0103 a\u015fadar de \u00eencetarea razboiului rece \u015fi de \u00een\u0163elegerile USA-URSS, culmin\u00e2nd cu \u00eent\u00e2lnirile la nivel \u00eenalt de la Reykjavik \u015fi apoi Malta.<\/p>\n

Au fost evoca\u0163i de asemenea cei trei oameni de stat care au f\u0103cut posibil\u0103 \u00eencetarea razboiului rece \u015fi reunificarea Europei: Ronald Reagan, Papa Ioan-Paul al II-lea \u015fi Margret Thatcher.\u00a0Ini\u0163ial, SUA sprijineau doar reunificarea Germaniei. Primul ministru al Marii Britanii dar \u015fi pre\u015fedintele Francois Mitterand au convins Washington-ul s\u0103 cear\u0103 URSS-ului eliberarea tuturor \u0163\u0103rilor est-europene, nu numai a RDG-ului. URSS se afla pe pozi\u0163ie defensiv\u0103, de perdant „de facto” al r\u0103zboiului rece, accept\u00e2nd condi\u0163iile impuse de SUA, de a nu interveni cu for\u0163a \u00een estul Europei.<\/p>\n

Dr. Alexandru Anca ne-a prezentat apoi succesiunea evenimentelor \u00een Rom\u00e2nia, \u00een special \u00eentre 16 si 25 decembrie, inclusiv personajele cheie, cu un rol \u00een desf\u0103\u015furarea evenimentelor.\u00a0Ceau\u015fescu nu a putut accepta predarea pa\u015fnic\u0103 a puterii, sistem pluripartit, alegeri libere, economie capitalist\u0103. A sperat sa fac\u0103 din Rom\u00e2nia o insula comunist\u0103, asemeni Coreei de Nord, salv\u00e2nd asfel \u015fi propriul clan. Nu a \u00een\u0163eles gravitatea situa\u0163iei, nici c\u00e2nd to\u0163i ceilal\u0163i lideri est-europeni p\u0103r\u0103seau scena unul c\u00e2te unul (p\u00e2n\u0103 \u015fi vecinul \u015fi prietenul Todor Jivkov s-a retras de bun\u0103 voie). Dl. Anca a subliniat \u015fi caracterul nelegal al interven\u0163iilor armate la Timi\u015foara \u015fi \u00een celelalte ora\u015fe p\u00e2na pe 22.12., c\u00e2nd s-a decretat starea de necesitate.<\/p>\n

Acesta ar fi cazul particular al Rom\u00e2niei \u00een 1989: Peste 1000 de mor\u0163i \u015fi \u00eentre 3000 \u015fi 4000 de r\u0103ni\u0163i \u00eenregistra\u0163i oficial (Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103tii). \u00cen celelalte state comuniste din lag\u0103rul est-european n-au fost victime, schimbarea din 1989 s-a f\u0103cut pe cale pa\u015fnic\u0103.<\/p>\n

Discu\u0163ia a fost sus\u0163inut\u0103 de to\u0163i participan\u0163ii la dialog cu m\u0103rturii \u015fi impresii personale, venite de la martori oculari mai ales din zonele-focar ale revolu\u0163iei.<\/p>\n

Implicarea servicilor secrete occidentale, direct sau indirect, a fost evident\u0103 dar \u015fi binevenit\u0103.\u00a0Prezen\u0163a punctual\u0103 a serviciilor secrete nu trebuie sa ne mire \u015fi nici s\u0103 ne revolte; asta nu scade cu nimic din eroismul ceta\u0163enilor care s-au ridicat pentru prima dat\u0103 \u00een mas\u0103 contra dictaturii comuniste.\u00a0La noi a fost nevoie \u00eens\u0103 de o sc\u00e2nteie care s\u0103 declan\u015feze revolta popular\u0103. Nu se putea interveni din afar\u0103 pentru destituirea lui Ceau\u015fescu, pentru c\u0103 s-ar fi pierdut sprijinul popular.\u00a0A\u015fa s-a facut c\u0103 un numar restr\u00e2ns de c\u00e2teva zeci de enoria\u015fi care au pichetat \u00een 15-16 decembrie locuinta pastorului Laszlo T\u00f6kes (aflat \u00een conflict cu autorita\u0163ile bisericesti, trebuia evacuat\/deta\u015fat la o parohie de provincie, departe de Timi\u015foara) a dus la o revolt\u0103 \u00een mas\u0103, \u00een cele din urma de neoprit.<\/p>\n

Timi\u015forenii s-au solidarizat \u00een num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, iar represaliile au declan\u015fat ceea ce cunoa\u015ftem acum sub numele de \u201eRevolu\u0163ia de la Timi\u015foara\u201c.\u00a0Un aspect mai complicat \u015fi mai pu\u0163in mediatizat este rolul armatei \u00een revolu\u0163ie: P\u00e2n\u0103 \u00een 20.12. la Timi\u015foara, respectiv p\u00e2n\u0103 pe 22 la pr\u00e2nz \u00een Bucuresti.<\/p>\n

Dar \u015fi dup\u0103 aceste date, c\u00e2nd „armata era cu noi”, interven\u0163iile lor au fost haotice, nefiind pregati\u0163i pentru lupte de strad\u0103 (vorbim de unit\u0103\u0163i de tanchi\u015fti, infanteri\u015fti, artileri\u015fti, para\u015futi\u015fti, etc). Apoi marea de civili din jur a \u00eengreunat sau f\u0103cut practic imposibil\u0103 orice strategie de lupt\u0103. La care s-a adaugat televiziunea, unde se d\u0103deau \u00een direct ordine armatei(!) – fenomen unic \u015fi dezastruos. Personajele de la TVR, crainici, redactori (deveni\u0163i brusc democra\u0163i \u015fi anticomuni\u015fti), au creat – cel mai probabil cu inten\u0163ie – un haos \u015fi o panic\u0103 de nedescris.\u00a0\u00cen astfel de condi\u0163ii, au c\u0103zut victime oameni nevinova\u0163i, inclusiv militari. S-au tras atunci \u00een toat\u0103 \u0163ara peste 12,6 milioane de cartu\u015fe (bilan\u0163ul oficial, dup\u0103 \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor).<\/p>\n

Nu se cunosc date concrete despre trupele speciale, numi\u0163i la acea data terori\u015fti, folosi\u0163i pentru a crea diversiune \u00een diferite puncte cheie ale ora\u015felor. Daca au existat \u00een aceast\u0103 form\u0103, se pare c\u0103 purtau \u015fi ei haina militar\u0103, ceea ce a f\u0103cut aproape imposibil\u0103identificarea \u015fi izolarea lor. Ba chiar mul\u0163i militari \u00een misiune de lupt\u0103 au fost confunda\u0163i cu ‘terori\u015ftii’ \u015fi anihila\u0163i (doua cazuri celebre la Academia Militar\u0103 \u015fi aeroportul Otopeni, soldate cu zeci de mor\u0163i, militari f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103). Nu se \u015ftie nici cine a comandat trupele ‘speciale’, nici cum ar fi putut fi oprite dup\u0103 fuga \u015fi dup\u0103 execu\u0163ia Ceau\u015fe\u015ftilor. 80% din victime au c\u0103zut totu\u015fi dup\u0103 evacuarea lui Ceau\u015fescu din sediul CC, \u00een 22 decembrie, la pr\u00e2nz… Prea multe semne de \u00eentrebare persist\u0103 \u015fi\u00a0 dup\u0103 30 de ani!<\/p>\n

Despre dosarul revolu\u0163iei:<\/u><\/p>\n

\u00cen 8 aprilie 2019, la aproape 30 de ani de la Revolu\u021bie, procurorii Sec\u0163iei militare din Parchetul General au trimis \u00een judecat\u0103 dosarul Revolu\u021biei din decembrie 1989, \u00een care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus \u015fi Emil Dumitrescu au fost pu\u0219i sub acuzare pentru infrac\u0163iuni contra umanit\u0103\u0163ii.\u00a0Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate dup\u0103 13 iunie 2016 (sursa: HotNews.ro).<\/p>\n

Dl. Mircea Ichim, jurist de profesie, ne-a explicat care sunt principalele p\u00e2rgii pentru a tergiversa finalizarea unui dosar \u015fi ce tertipuri au fost aplicate de cei direct interesati in mu\u015famalizarea faptelor.<\/p>\n

Despre manualelel de istorie:<\/u><\/p>\n

Dl. Primac ne-a prezentat caracterul foarte slab al manualelor de istorie, care nu vin deloc \u00een sprijinul elevilor, pentru a-i ajuta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 un fenomen at\u00e2t de complex precum Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

P\u0103rintele Galeriu<\/u>: \u201eVom muri \u015fi vom fi liberi!<\/strong>\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din revista \u201eMiracol \u201989\u201d (1999),\u00a0 www.ziaristionline.ro<\/p>\n

Potirul durerilor era plin la acea cump\u0103n\u0103 de vremi! A luminat atunci \u00een spiritul vostru, tinerilor, un cuv\u00e2nt unic: \u201eVom muri \u015fi vom fi liberi!\u201d. Nu l-a rostit nimeni \u00een vreo alt\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een vreo alt\u0103 revolu\u0163ie, nici la 1789, nici la 1848, nici \u00een 1917. Voi a\u0163i descoperit libertatea \u00een moarte, dar nu \u00een moartea ca moarte, ci \u00een moartea ca jertf\u0103. A\u015fa a fost la \u00eenceput: Jertfa, nu moartea!<\/em><\/p>\n

Crea\u0163ia e \u00eentemeiat\u0103 pe jertf\u0103. P\u0103catul a transformat jertfa \u00een moarte. Dar Hristos a transformat, prin Cruce, moartea \u00een Jertf\u0103, care duce la \u020anviere \u2013 \u00een jertf\u0103 rode\u0219te \u00eenvierea. \u00cen jertfa voastr\u0103 a rodit re\u00eenvierea neamului. Voi a\u015fa a\u0163i tr\u0103it moartea, ca jertf\u0103; tr\u0103ind-o a\u015fa, moartea murise \u00een voi mai \u00eenainte; murise frica, murise sclavia totalitar\u0103, murise josnicia materialist\u0103, murise ateismul, murise tot ce omoar\u0103 via\u0163a \u00een duhul ei divin, nemuritor.<\/em><\/p>\n

Ferice de neamul care se \u00eentemeiaz\u0103 \u015fi se \u00eennoie\u015fte prin jertf\u0103 \u00een numele lui Hristos, Cel care, prin jertf\u0103, ne-a d\u0103ruit \u020anvierea.<\/em><\/p>\n

Articol de Aurelian Gurgu\u021b\u0103<\/p>\n