{"id":3788,"date":"2018-12-02T22:57:12","date_gmt":"2018-12-02T21:57:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/?p=3788"},"modified":"2018-12-04T09:46:01","modified_gmt":"2018-12-04T08:46:01","slug":"centenar-marea-unire-conferinta-si-expozitie-de-fotografie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/?p=3788","title":{"rendered":"Centenar Marea Unire | Conferin\u021b\u0103 \u0219i expozi\u021bie de fotografie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/span>\u00cen data de 1 decembrie, de Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, a avut loc \u00een parohia din Bamberg, cu hramul Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva \u0219i Sfin\u021bii Franconi Kilian, Colonat \u0219i Totnan, o prezentare a cadrului istoric al Marii Uniri de la 1918. Prezentarea a fost f\u0103cut de c\u0103tre istoricii Valeriu Primac \u0219i dr. Alexandru \u0218tefan Anca.<\/em><\/p>\n

La \u00eenceput s-a prezentat o scurt\u0103 defini\u021bie a Marii Uniri accentu\u00e2ndu-se faptul c\u0103 nu este vorba de unirea tuturor rom\u00e2nilor, ci de unirea rom\u00e2nilor locuitori \u00een provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti cu Regatul Rom\u00e2niei. Actul Unirii Rom\u00e2nilor a avut loc la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial pe fondul general al autodetermin\u0103rii popoarele \u00een urma destr\u0103m\u0103rii a dou\u0103 imperii: a Rusei \u021aariste \u0219i a Imperiului Austro-Ungar. \u00cen cazul Unirii de la 1918 acest act a fost unul rezultat \u00een urma procesului de autodeterminare a popoarelor, dar \u0219i un rezultat al ac\u021biunii diploma\u021biei Regatului Rom\u00e2niei, \u00een special \u00een partea a doua a Actului Unirii \u0219i anume la ob\u021binerea recunoa\u0219terii interna\u021bionale. A fost un proces \u00eencununat de succes, Rom\u00e2nia dubl\u00e2ndu-\u0219i practic teritoriul \u0219i popula\u021bia, particip\u00e2nd, \u00eens\u0103, cu jertfe mari a aceast\u0103 conflagra\u021bie mondial\u0103.\u00a0<\/em><\/p>\n

S-a urmat linia cronologic\u0103 a desf\u0103\u0219ur\u0103rii evenimentelor, prezent\u00e2ndu-se situa\u021bia istoric\u0103 a rom\u00e2nilor din Bucovina \u0219i Basarabia, evolu\u021bia lor \u00een cadrul celor dou\u0103 imperii, cel Austro-Ungar \u0219i respectiv Rusia \u021aarist\u0103, acord\u00e2ndu-se o aten\u021bie deosebit\u0103 modului \u00een care cele dou\u0103 provincii au decis unirea cu Rom\u00e2nia. Personalit\u0103\u021bi precum Ion Nistor, Iancu Flondor, dar \u0219i mai controversatul Aurel Onciul au fost aduse \u00een discu\u021bie \u00een cazul Bucovinei, \u00een vreme ce asupra rolului jucat de Ion Incule\u021b \u0219i Patelimon Halippa s-a atras aten\u021bia \u00een cazul Basarabiei. Basarabia reprezint\u0103 un caz aparte deoarece provincia se organizase ca stat independent (Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103) unirea cu Rom\u00e2nia fiind negociat\u0103 \u0219i condi\u021bionat\u0103 de o serie de reforme, ce urmau s\u0103 garanteze autonomia viitoarei provincii precum \u0219i de alte reforme de ordin social \u0219i politic. \u00cen ciuda acestui fapt \u0219i datorit\u0103 evolu\u021biei contextului politic regional, Unirea Basarabiei, decis\u0103 de c\u0103tre organul reprezentativ, Sfatul \u021a\u0103rii, s-a f\u0103cut \u00een mod necondi\u021bionat.<\/p>\n

\u00cen final s-a trecut la analiza situa\u021biei rom\u00e2nilor din Ungaria ca parte a Austro-Ungariei, punct\u00e2ndu-se nivelul de organizare politic\u0103 a rom\u00e2nilor din Ungaria. S-a pun \u00een discu\u021bie problema maghiariz\u0103rii rom\u00e2nilor, aceasta fiind supus\u0103 unei critici istorice care a adus o corec\u021bie amploarei nejustificate care i se d\u0103 acestui fenomen \u00een literatura de popularizare. Problema principal\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u0219i alte comitate din Ungaria, unde de\u021bineau majoritatea absolut\u0103 sau relativ\u0103, era lipsa de libert\u0103\u021bi politice pe criterii regionale \u0219i etnice.<\/p>\n

\u00cen anul 1918 rom\u00e2nii se organizeaz\u0103 pe fondul descompunerii autorit\u0103\u021bii de stat a dublei monarhii Austro-Ungare \u0219i doresc ob\u021binerea autodetermin\u0103rii politice. Acest proces cre\u0219te \u00een intensitate dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Austro-Ungar \u0219i declararea independen\u021bei Ungariei. Autodeterminarea politic\u0103 fa\u021b\u0103 de Ungaria social democrat\u0103 este obiectivul principal. Lipsa de flexibilitate a guvernului maghiar \u00eenlesne\u0219te membrilor Consiliului Na\u021bional Rom\u00e2n decizia de a se rupe de Ungaria \u0219i a se uni cu Regatul Rom\u00e2niei, o idee care la \u00eenceputul Primului R\u0103zboi Mondial avea pu\u021bini sus\u021bin\u0103tori, fiind, la acea dat\u0103 considerat\u0103 a fi irealist\u0103. Marea Adunare a rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u0219i Ungaria de la Alba Iulia la care pe l\u00e2ng\u0103 cei 1228 de delega\u021bi oficiali ai rom\u00e2nilor particip\u0103 \u0219i c\u00e2teva zeci de mii de rom\u00e2ni consfin\u021be\u0219te unirea condi\u021bionat\u0103 cu Regatul Rom\u00e2niei. Condi\u021bionarea este dictat\u0103 de cerin\u021be de ordin social \u0219i economic sub influen\u021ba membrilor rom\u00e2ni ai Partidului Social Democrat din Ungaria \u0219i de ordin politic la insisten\u021ba membrilor Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n. Rolul unor personalit\u0103\u021bi precum Iuliu Maniu, generalul Ioan Boieriu \u00een ob\u021binerea controlului asupra teritoriului \u0219i violen\u021bei legitime cu ajutorul voluntarilor rom\u00e2ni din fosta armat\u0103 a Dublei Monarhii sau a unor politicieni precum \u0218tefan Cicio Pop, Vasile Goldi\u0219, Alexandru Vaida Voevod au fost de asemenea aduse \u00een discu\u021bie.<\/p>\n

Problemele ivite \u00een cazul Banatul, conflictul cu noua structur\u0103 politic\u0103 ivit\u0103, anume cu Regatului S\u00e2rbilor, Croa\u021bilor \u0219i Slovenilor s-au rezolvat prin partajarea Banatului.<\/p>\n

\u00cen acest context un rol importat l-a avut ultima parte a prezent\u0103rii dedicat\u0103 recunoa\u0219terii interna\u021bionale a Marii Uniri de la 1918. S-a repus critic \u00een discu\u021bie ideea unei mers implacabil al istoriei care ar fi dus inevitabil la Unirea de la 1918, pun\u00e2ndu-se accentul pe o serie de factori istorici \u0219i evenimente de a c\u0103rora desf\u0103\u0219urare a depins \u0219i succesul ac\u021biunilor politice din Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat \u0219i din teritoriile locuite de rom\u00e2ni din Ungaria. A fost un moment istoric de dimensiune interna\u021bional\u0103 – \u0219i alte popoare reu\u0219esc s\u0103 ob\u021bin\u0103 autodeterminarea politic\u0103 – pe care, \u00eens\u0103, elitele rom\u00e2ne\u0219ti din provinciile istorice locuite de rom\u00e2ni, dar \u0219i elitele politice ale Regatului Rom\u00e2niei au avut voin\u021ba \u0219i \u00een\u021belepciunea politic\u0103 de a-l fructifica \u00een vederea materializ\u0103rii unui deziderat politic, cel al Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale.<\/p>\n

Prezentarea s-a \u00eencheiat cu vizionarea unei expozi\u021bii de imagini dedicat\u0103 Marii Uniri de la 1918. Acesta expozi\u021bie a fost pus\u0103 la dispozi\u021bie prin bun\u0103voin\u021ba Arhiepiscopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne a Germaniei, Austriei Luxemburgului cu sediul la N\u00fcrnberg\u00a0\u0219i a chiriarhului locului, \u00cenaltpreasfin\u021bitul Mitropolit Dr. Serafim Joant\u0103.<\/p>\n

Dr. Alexandru \u0218tefan Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>\"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a>\"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen data de 1 decembrie, de Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, a avut loc \u00een parohia din Bamberg, cu hramul Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva \u0219i Sfin\u021bii Franconi Kilian, Colonat \u0219i Totnan, o prezentare a cadrului istoric al Marii Uniri de la 1918. Prezentarea a fost f\u0103cut de c\u0103tre istoricii Valeriu Primac \u0219i dr. Alexandru \u0218tefan Anca. La … Read more…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-3788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-text_menue"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p93ZOd-Z6","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3788"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3811,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3788\/revisions\/3811"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bambergorthodox.de\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}